Ju Kenpo s-ar putea traduce prin „arta suplă a pumnului”. Kenpo la japonezi înseamnă metode de luptă de origine chineză (Chuan Fa) bazate mai ales pe tehnici de lovituri aplicate cu mâinile și cu picioarele.
Practic, JuKenpo Takeda Ryu combină tehnici de lovituri de origine chineză probabil cu forme de Jujutsu antic japonez (pentru relația între Jujutsu – Aikijutsu citește aici).
Primele 3 tehnici care se studiază în Aikijutsu sunt tehnici de Atemi Waza – adică de lovituri. La un nivel de bază, aceste tehnici pot fi simple lovituri aplicate după eschive care protejează corpul de atacul advers.
Interesant de remarcat este faptul că O Sensei Ueshiba, fondatorul Aikido-ului modern spunea că „Atemi (lovitura) reprezinta 99% din Aikido”. Acest lucru poate fi paradoxal doar pentru practicanții unui Aikido modern care a lăsat în urmă orice urmă de „marțial” în favoarea unei pledoarii pentru etică, morală, un mod de viață armonios. Dacă ținem însă cont de începuturile lui Ueshiba sensei pe calea marțială, e util să ne amintim de Jigoku Dojo – Dojo-ul infernului unde armonia tehnicilor lui Ueshiba era deplină după ce un pumn bine plasat umplea nasul adversarului de sânge. Aikido-ul modern, cel pe care îl știu oamenii azi, este nivelul final al școlii Daito Ryu – tehnici de predarea Ki-ului (acumulare, direcționare), unde desigur că lovitura fizică nu mai contează.
Acum putem deja să mergem mai departe și să dăm o explicație mai amplă despre progresul în Takeda Ryu pe ideea JuKenpo – AikiJujutsu – Aikijutsu.
- primul nivel este unul mai brutal, unde chiar dacă vrem nu putem controla mișcările și fara să vrem ajungem la lovituri. În JuKenpo, controlul este aproape minim.
- nivelul următor este al unei supleți mai elaborate (Ju), după eschiva și eventual lovitură folosim și mișcarea adversarului, pentru a-l controla prin tehnici articulare, AikiJujutsu (de reținut temenii „după”, „eventual” și „control”).
- nivelul final, include folosirea conștientă a KI-ului (energiei) propriu și pe cel al adversarului, extinderea propriei sensibilități, a gradului de percepție și conștientizare. Acțiunea de apărare nu se mai face „după”, ci în același timp cu tehnica adversarului. Aceasta este armonia AI. Controlul este total, intenția proprie este redusă la 0.
JUKENPO este un fel de KARATE?
Da si nu. Depinde ce înțelegem prin Karate. Dacă înțelegem o metodă de luptă cu mâna goală (kara = vid, te = mână) atunci da, ele se apropie, mai ales că sursa chineză este oarecum comună. Dezoltarea însă este diferită. Karate-ul este o disciplină dezvoltată în Okinawa de țăranii care trebuiau să supraviețuiască invaziei japoneze. JuKenpo Takeda Ryu era predat ca sistem militar anex, alaturi de tehnici de sabie și alte arme. JuKenpo s-a dezvoltat adaptat unei lupte cel puțin într-o armură ușoară, pe principii foarte raționale:
- lovituri de picior joase sau medii din săritură, doar în caz că adversarul era deja dezechilibrat.
- tehnici de braț: blocaje extrem de puternice, executate din poziții foarte joase, pentru a spulbera atacul advers , tehnici de atac masive, executate din unghiuri.
- tehnici ocazionale de control, proiecții la sol, contra-procedee.
