Acum 2 săptămâni am cunoscut-o pe micuța D. de 9 ani, care a venit la mine cu o entorsă la gleznă peste o entorsă mai veche – toate aparute în urma unor eforturi serioase și susținute la balet. Și nu orice balet, ci de performanță. Super zambareața balerină are deja câteva locuri I chiar și la concursuri internaționale, semn că e pasionată tare si că a tras mult pentru performanțele ei. Dar iată că are și de plătit pentru asta, ca în ORICE SPORT DE PERFORMANȚĂ. Și mai ales la varste fragede, cu un corp în formare și cu antrenorii neatenti și la dezvoltarea armonioasa a celor mici. De obicei interesul este doar în direcția rezultatelor obținute după concurs / spectacol.
In cazul ei, recuperarea merge bine si am reusit sa o conving că are nevoie de repaus și să ii sugerez și un set de exerciții care să o ajute. E mică, gandeste pozitiv si este susținută frumos de părinți. Din păcate am auzit de la părinți despre cum se poartă cei care o pregătesc în balet și este incredibil (jigniri, limbaj total neadecvat, etc. ). Fiecare cu alegerile lui. Eu doar vreau să evidențiez două aspecte aici:
1. Sportul de performanță distruge corpul, mai ales pe cel în formare, uzează peste măsura! Și spun asta si ca practicant al miscarii fizice (integrate, holistice), nu de performanță imediată, ci care vizează performanță pe termen lung. Și de asemenea ca terapeut care vede prea mulți distruși de sport si in sălile de forță, etc.
2. Revenind la balet cu posturile de o eleganță forțată și ne-naturală, acesta poate distruge picioarele în nenumărate feluri. D. are un inceput (nu de platfus, cum i-a spus o doctorita) ci mai degrabă de boltă plantară căzută, slăbită. Și am toate motivele să cred că antrenamentul intensiv de balet a contribuit decisiv la asta, la cei 9 ani. O simplă căutare pe motoarele de cautare după “ballerina feet damage” vă va oferi dimensiunea ascunsă a eleganței dureroase a baletului. Întrebarea este daca chiar vreți asta pentru cei mici. Nu este deloc o pledoarie contra balet. Este doar un semnal de atenție la orice sport de performanță în care se implică un copil în creștere. Atenție la oboseala și uzura lui, la atmosfera din sala de antrenament… Un adult se poate retrage de la un curs când discernamântul său îi ridică semne de întrebare. La un copil însă, e mai complicat.
Cumva cred că dubla entorsă e răul cel mai mic și superficial. Pericolul ascuns este debutul unui fel de platfus – ca deformare structurală și apoi si altele pot să apară (entorse, fasciita plantara, acele deformari dureroase la articulatia degetului mare, tendinite, deformări ale unghiilor, unele probleme de nervi și deformări osoase) .
În final apelul meu este la preventie și echilibru în orice, de asemenea un apel la a fi receptivi la toate mesajele corpului nostru pe care îl cunoaștem prea puțin…
PS. Chiar dacă exista, platfusul nu este o tragedie, se poate remedia și sigur că dacă vrei poti dansa si cu platfus. Trebuie doar sa intelegi exact ce ai si ce trebuie facut. Ce obicei idiot in a spulbera sperantele pacientilor, mai ales copii, oferindu-le diagnostice “definitive” si crude ( care eventual invita la operatii complicate).
