Şcolile vechi nu foloseau termenul de Ju Jutsu pentru tehnica de mână goală, ci diverşi termeni specifici, precum Torite care se referă la capacitatea de a prinde ceva ce e greu de prins!
Nu are legătură cu a apuca ceva în forţă…
Şi deja pot spune că există subtilităţi chiar în modul în care prind (fără să apuce), diverse şcoli, de la Shinden Fudo Ryu, Takagi Yoshin Ryu, Daito şi Takeda Ryu, Yagyu Shingan Ryu, etc.
Şi e mult, foarte mult, în acea atingere care nu implică luptă, agresiune, opoziţie… Din contră e receptivitate, acceptare, un anumit tip de supleţe care ascultă şi se conectează…
De aici poate şi tranziţia relativ uşoară pentru unii către terapia manuală (bujutsu igaku, seifuku, seitai, kenbiki, shiatsu, etc…).
Imagini de la recentul seminar la Raiden Norrköping Martial Arts / Suedia, multumesc mult tuturor pentru invitatie si participarea plina de pasiune, multumesc Sebi de ospitalitate!
