A scoate sabia nu înseamnă deloc intenție violentă.

Cam de aici începe o practică marțială autentică, profundă.

A scoate sabia este ca și cum ai pune mâna pe cuțit…ca să mai tai o roșie. Cu grijă să nu te tai, cu grija de a face eventual o salată bună. Non-violența este cheia – vedem violență în exterior doar dacă ceva rezonează în noi cu această violență. Și atunci calea este în a reuși să vedem ce ne triggeruiește pe noi și să lucrăm cu noi, dezvoltând Compasiunea pentru ceilalți și mai ales pentru noi înșine.

Dar e foarte ușor de spus ”Non-Violență” și este deja un clișeu care nu înseamnă mare lucru. A nega ceva e simplu și deloc constructiv. E mult mai bine să venim cu ceva în loc pentru că în felul acesta trasăm clar un proces și o direcție. Putem pune o etichetă cuiva că este violent, rău, etc sau putem să încercăm în timp ce ne protejăm desigur, să vedem, cu blândețe de ce se manifestă așa și mai ales, dacă are sens să facem și noi la fel, fără motiv. Este vorba de Compasiune pentru noi și pentru ceilalți și de aceea în multe scroll-uri marțiale apare Kannon bosatsu – zeița compasiunii sau MarishiTen, o altă zeitatea folosită de școlile de arte marțiale. Aparent paradoxal, Musashi în ciuda unui caracter marcat de contradicții și dueluri, în finalul vieții a fost foarte atras exact de Kannon (compasiune) și de Hotei – călugărul cel vesel, simbol al fericirii și bunăstării (care vine din interior). Desenele sale exprimau ceea ce avea el nevoie …

Revenind la practica marțială, Iaijutsu (Batto jutsu) are acest aspect de a scoate sabia sincronizat cu adversarul dar asta nu înseamnă că mereu acest lucru este și posibil. Așa că, în virtutea vechiului principiu de Kobo Ittai 攻防一体, apărare și atac în același timp, să încercăm măcar să fim în protecție. Dacă reușim să fim în protecție, putem ulterior să manageriem situația (sabaki) pentru a găsi o soluție pașnică prin dezarmarea adversarului. Cea mai avansată formă de dezarmare, este aceea când ”i se fură adversarului, intenția de a lupta”. Până atunci să continuăm să ne antrenăm știind că Viața este Minunată și sper ca și aceste antrenamente să ajute să prețuim la maxim fiecare moment!

Vă așteptăm cu drag, dacă vreți să încercați nobila cale a sabiei japoneze, și sâmbăta aceasta, ca de obicei, de la 10.00 – 12.30 la sala de Judo a liceului Mircea Eliade, Splaiul Independentei 315 – 317.

Cristian Laiber
Cristian Laiber